Sunt multe culturi traditii de care multi dintre voi nici nu ati auzit dar ceea ce stiu eu si am avut posibilitatea sa cunosc sau sa ma invete altii vreau sa impart cu voi si asa suntem ca un fir de nisip purtat de vant .

Runele Nordice: Limbajul de Aur al Spiritului

Scris de Editor VOPUS

Există Judo-ul Spiritului, ne referim la exerciţiile Runice; acestea sunt formidabile pentru a obţine Trezirea Conştiinţei. În nopţile misterioase şi divine practicaţi acest Judo Runic înaintea cerului înstelat al Uraniei... Samael Aun Weor Abecedarul runic provine dintr-un trecut foarte îndepărtat, dinainte de vremea în care pământul, trosnind fără încetare, îşi căuta echilibrul şi stabilitatea materială, pentru că astfel, să poată să-i primească în sânul său pe oamenii Epocii Polare sau Protoplasmatice. Acele vremuri în care Arhanghelul Uriel a convieţuit în mod fizic cu Adamul Androgin, şi a împărţit cu acesta evoluţia umană în tunetul mileniilor. În vremea aceea, Marele Cosmocrator Uriel a învăţat rasa umană puterea ocultă a Runelor, ca instrument de comunicare între Zei şi între aceştia din urmă şi oameni. Cu siguranţă, putem afirma, fără teama de a ne înşela, că Runele (ca scriere enigmatică şi sacră) posedă patru semnificaţii, şi anume: Sunt simboluri arhetipice prin intermediul cărora se arată curgerea Energiei Cosmice. Sunt posturi secrete care, practicate în mod adecvat, de către cunoscătorii în materie, îi ajută pe aceştia să se facă deţinători ai unor astfel de fluxuri energetice, şi în acelaşi timp divine, cu scopul evident de a se armoniza psihic şi fizic pentru a se ajuta în Auto-Realizarea Intimă a Fiinţei lor Reale. Echivalează, fiecare dintre ele, cu linii ale „muncii esoterice” relaţionată cu ceea ce alchimiştii au numit, timp de secole, „Marea Operă”. Constituie un oracol perfect. Mai vechi, fără urmă de îndoială, decât Tarotul ţiganilor sau I-Ching al iniţiaţilor chinezi din străvechiul Ordin al Dragonului Galben. Dr. Samael Aun Weor a afirmat cu multă claritate: „Înţelepciunea umanităţii a venit din Nord, nu din Est. Runele Nordice sunt mult mai vechi decât alfabetul ebraic”. A reînvia Înţelepciunea păstrată cu grijă vreme de milenii între Literele Runice, a fost întotdeauna o năzuinţă constantă în mediile ocultiste ale veacurilor trecute şi chiar şi în prezent. Însă mereu se împiedicau de problema ce deriva din interpretarea literală a fiecărei Rune şi aceasta provoca, din neştiinţă, desconsiderarea sensului metafizic al fiecăreia dintre ele. Ortodoxia esoterică a afirmat mereu că doar prin intermediul Gnozei ar fi posibil să dezvăluim misterul alfabetului pe care, după tradiţia nordică, Wotan (Crestosul scandinav) l-a lăsat moştenire oamenilor când s-a crucificat pe „Igdrasil” (arborele sacru al miturilor vikinge). Ceea ce este divin este accesibil divinului, căci „Natura imită natura”. Pentru a înţelege ceea ce aparţine domeniului solemnului şi sacrului, este nevoie să fi abandonat umila condiţie de „animal intelectual” şi să ne fi stabilit în Regatul Supra-Omului. Este acolo, pe culmile acvilei sacre, în Curcubeul ce serveşte drept punte „Ase-ilor” pentru a pătrunde în „Divina Asgard”(Regatul Spaţiului Abstract Absolut), unde se găseşte întreaga putere, întreaga fericire şi „forţa puternică a oricărei forţe”, aşa cum o spunea în vremea sa celebrul Hermes Trismegistul, în a sa „Tablă de Smarald”. Exact din aceste concomitenţe, prezentate mai înainte, rezultă faptul că Limbajul Runic este râvnit şi păzit cu zel; căci aceia în care se află prezent „Donum Dei” (Darul Divin), au semnalat, în mod categoric, faptul că în acest alfabet se află zăvorâte cheile pentru a-i duce pe oameni în „Pământul Promis”, în divina „Thule” (Insula de Cristal), locuită doar de către aceia în care sălăşluieşte Phoenixul din Heliopolis; în Paradisurile Jinas, unde încă îşi mai cântă Walkiriile veşnicele cânturi eroilor ce-au meritat-o în bătălia dură împotriva dragonului şi-a timpului, veşnici duşmani ai Titanilor... Ei bine, apropiindu-ne de aceste sfere ale cunoaşterii, putem şi trebuie să spunem, în mod accentuat, că în zilele noastre, înaintea decăderii totale, „Ase-ii” ne-au deschis o ultimă poartă pentru a încerca să ne apropie de natura divină. Acea poartă, cum bine era prevăzut, s-a dovedit a fi „Gnoza” (cunoaştere revelatoare), care s-a întors în mâinile unuia dintre acei oameni marcanţi care au cunoscut Aurora Zilei Cosmice (Mahamvantara) şi al cărui nume îl repetau stelele şi epocile per secula seculorum... Samael Aun Weor este purtătorul de cuvânt al spiţei divine, care a sunat trâmbiţa (pentru ultima oară) pentru a-l scoate pe „homo sapiens” contemporan din somnul înspăimântător în care trăieşte, locuieşte şi convieţuieşte. Acest Geniu şi Cosmocrator, ne relatează, pas cu pas, în magistrala operă „Tratat Esoteric de Magie Runică”, coordonatele şi liniile precise pentru a atinge sferele infinitului şi a abandona temniţele infatuării şi ignoranţei umane. Această operă este un rod în plus al Arborelui Cunoaşterii, de care se apropie doar cei pe care destinul îi răsplăteşte cu aureola Înţelepciunii Eterne... Acest tratat ne dezvăluie, o dată pentru totdeauna, arhaica cunoaştere încarnată în Scrierea Runică, pentru ca, cunoscând să studiem, studiind să înţelegem şi înţelegând să practicăm Magia Runelor, în care se ascunde încă misterul Hiperborean, cuvântul pierdut, calea fericirii şi cheile pentru a ajunge să-l întâlnim pe Zeul nostru intern care, ca şi Wotan, în Valhala sa secretă, aşteaptă întoarcerea noastră în sânul Conştiinţei Cosmice... Trebuie să salutăm fiecare nouă zi cu imensă bucurie şi, ridicându-ne din pat, să înălţăm braţele spre Cristosul Soare, Domnul nostru... ...în acea atitudine inefabilă şi sublimă a celui care năzuieşte cu adevărat să primească Razele Solare. SAMAEL AUN WEOR

O mica istorisire despre piramide

Piramidele egiptene
Egiptenii antici au fost niște arhitecți deosebiți, având în vedere că în Egipt se află, astăzi, cel mai mare monument de piatră de pe Terra, și singura minune a lumii antice păstrate până azi, Piramida lui Keops. Studiile au relevat modul de construire: pe măsură ce piramida se înălța, în jurul ei, muncitorii făceau o rampă, pe care ridicau blocurile de piatră pe niște sănii de lemn. În felul acesta, ei puneau bloc după bloc, până ce piramida era terminată, apoi rampa era înlăturată, lăsând piramida singură, în toată splendoarea ei.Vârful piramidei este acoperit cu aur. Azi, în Egipt, doar puține piramide mai sunt întregi, din păcate.
Piramidele de la Gizeh au fost construite in timpul dinastiei a IV-a de faraoni si sunt atribuite faraonilor Keops (Piramida ce mare), Kefren (fiul lui Keops) si Mikerinos (nepotul lui Keops). Pentru a le putea compara sunt necesare inaltimile celor trei piramide: 148 m (piramida lui Keops), 143 m (piramida lui Kefren) si 66 m (piramida lui Mikerinos). Cele patru fete ale acestor piramide sunt egale intre ele si sunt orientate catre cele patru puncte cardinale.La vremea respectiva, piramidele erau construite in Egipt nu numai pentru a pastra ramasitele pamantesti ale faraonilor, ci si pentru a coplesi, prin maretia lor, pe supusi. Prestigiul faraonilor era mare la vremea respectiva, dat fiind faptul ca in urma amplelor expeditii de cotropire, acestia cucereau noi teritorii, reuseau sa acumuleze noi bogatii, deveneau stapanii unei mari mase de sclavi.
Marea Piramidă
Marea Piramidă de la Gizeh construită de faraonul Kheops (Khufu) în timpul dinastiei a IV-a (acum 4500-4700 de ani),şi face parte din complexul de la Giseh. Cel căruia i se atribuie deschiderea piramidei lui Kheops este fiul lui Harun al Rasid, califul arab al-Mamum, care a adus la poalele piramidei, pe atunci încă placată cu strălucitoare plăci lustruite, o întreagă armată de cioplitori, arhitecti şi forţă de muncă. Se spune că între plăcile învelişului piramidei nu putea fi introdus nici măcar vârful unei lame damaschinate. Scopul califului era să descopere tezaurul faraonilor, dar mai ales, armele inoxidabile, sticla incasabilă şi alte minuni despre care se credea că ar fi abundat în camera mortuară.
Construirea acestei piramide a depăşit în dificultate orice altă construcţie realizată până atunci. Keops şi-a amplasat edificiul la Giseh, pe un soclu din rocă, situat la 40 de metri deasupra solului. Şantierul propriu-zis a implicat numeroase lucrări de infrastructură: construirea unui canal de deviaţie, a unui port, a unui drum de acces la platou. A fost necesară, de asemenea, săparea unor galerii subterane, exploatarea minelor de cupru, aur si argint, dezvoltarea atelierelor de întreţinere a uneltelor. Problema principală a reprezentat-o, însă, transportul. Egiptenii apelau în astfel de cazuri la Nil (la acea vreme ignorau drumurile) şi, pentru că piramida era destul de departe de fluviu, a fost necesară construirea unui canal de derivaţie până aproape de piramidă.
Problema transportului a fost cu atât mai dificilă cu cât unele blocuri de piatră cântăreau peste 60 de tone, ca să nu mai vorbim de faptul că trebuiau ridicate până la o înălţime de 130 de metri. Cum s-a realizat acest lucru, nimeni nu ştie. Se pot face speculaţii, se pot elabora teorii, dar nimeni nu poate avea certitudinea că a descoperit exact metoda folosită în acele timpuri. De exemplu, pentru o încărcătură de o tonă, forţa de deplasare pe o suprafata plană trebuie să fie de 150 kgf. Un om, lucrând 8 ore pe zi, avansând cu 0,60 m/s, nu ar putea dezvolta decât o forţă de deplasare de 12 kgf. Experientele de ergonomie arată, de asemenea, că, pe o panta, energia disponibilă pentru deplasare descreşte invers proportional cu înclinaţia, ceea ce înseamnă că la o pantă de 15 la suta energia este foarte mică, pentru a deveni aproape nulă la 20 la suta. Din acest motiv, pantele folosite pentru deplasarea blocurilor de piatră nu aveau o înclinaţie mai mare de 9 la sută. Pentru o asemenea valoare, energia disponibilă nu este foarte scăzută şi, diminuind viteza, se poate estima ca 10 oameni sunt capabili să tracteze o tonă într-un timp dat. Intrarea la mormântul regal se efectuează printr-o galerie îngustă care se deschide la nivelul celei de-a 15-a asize (rând de zidarie) şi coboară uniform pe mai mult de 28 m până la începutul coridorului care conduce la cavoul regal. Dar coridorul descendent se prelungeşte, dincolo de această intersectare, păstrând aceeaşi înclinare, de 77 m, până ajunge sub nivelul primei asize a Piramidei. Acolo, săpat în rocă, un mic coridor orizontal duce la o cameră subterană goală, cu un tavan plan şi lustruit şi o pardoseală cu multe neregularităţi.
Revenim la punctul de intersectare a coridoarelor şi o luăm pe un coridor ascendent de vreo patruzeci de metri care conduce la galeria cea mare (47 m lungime si 8,50 m înaltime); aceasta este construită din calcar fin de Mokattam, atât de perfect tăiat şi lustruit, încât scriitorul arab Abd-al-Latif relata că între pietre nu se poate introduce nici un ac şi nici chiar un fir de par. În secţiune, galeria cea mare are o forma curioasă, în partea inferioară, prin mijloc este un pasaj de 1,04 m lăţime care are, pe ambele părţi, două banchete de câte 0,50 m lăţime şi 0.60 m înălţime, în aşa fel încât lăţimea totală a galeriei este de 2,04 m; la o înălţime de aproximativ 2,50 m deasupra banchetelor, sectiunea galeriei începe să se micşoreze, prin şapte retrageri succesive.Se ajunge la celebra cameră a regelui: cinci Camera Regelui spaţii libere se află deasupra camerei regelui, numite camere constructive; acestea au pereţii alcătuiţi din blocuri de granit şi au o înălţime foarte mică: un om nu poate înainta în ele decât mergând în genunchi. Ultima dintre camere este acoperită cu dale aşezate oblic, fapt care a întărit presupunerea că ele au rolul de a prelua greutatea enorma a masei de piatră de deasupra, permiţând astfel construirea unui tavan plat în camera regelui, întreaga cameră şi anticameră -inclusiv pardoseala-erau îmbrăcate în granit negru, în camera regelui, construită din mari blocuri de granit perfect aşezate şi lustruite, a fost depus, când s-a construit Piramida, un foarte frumos sarcofag din granit roşu, fără capac (nu a fost descoperit încă), situat pe axa nord-sud.
O altă cameră, la capatul coridorului Camera Reginei orizontal, în punctul în care galeria cea mare continuă coridorul ascendent, este impropriu numita „Camera reginei". În camerele regelui şi reginei sunt plasate câte două canale de ventilatie. Aceste canale pornesc de la aproximativ 0,90 m înăltime de la podea şi au o secţiune de 0,20x0,15 m, lărgindu-se uşor spre exterior. Canalul care pleacă din camera regelui spre latura de nord (a piramidei) are 71 m lungime, iar cel dinspre latura de sud are 53,20 m. Datorita acestor canale, care fac în permanenţă legătura cu exteriorul, chiar dacă denumirea de ..camera reginei", ca şi aceea de ..camera regelui au fost date de arabi, după forma plafonului, în mormintele arabe, camera unde era înmormântat un barbat are tavanul plan, în timp ce camera unde este înmormântată o femeie are tavanul înălţat în partea centrala. În piramidă este închisă, orice activitate omenească în interior şi în special în cele două camere poate continua: cele doua canale care aerisesc fiecare camera, ieşind în exterior - unul spre sud, altul spre nord - feţele piramidei fiind încălzite de soare în mod diferit., permit o ventilaţie suficientă.
Pătrunderea în camera unde se află sarcofagul regal iniţial de neconceput, a fost forţată de lăcomia jefuitorilor, care au descoperit mijloacele de a pune stăpânire pe bogăţiile mormântului regal.De la Kheops nu ne-a rămas decât amintirea unui mare rege, zeu pe pământ, care a dorit să lase generaţiilor viitoare un monument demn de numele său şi de al părintelui său, Ra.

http://ro.scribd.com/doc/19712712/David-IckeCopiii-Matricei                  


from scribd.ro o carte care schimba mentalitati o carte care prezinta realitatea asa cum este !

Pentru inceput asi vrea sa specific ca toti oamenii traiesc intr-o mare minciuna si multi dintre noi am uitat sa ne intrebam de unde venim, noi cine suntem care este menirea noastra pe pamant, chiar nu aveam nici o menire ? Din materialele din care mam documentat toate duc spre o veche civilizatie care nu este recunoscuta de istorie si anume Atlantida pana acolo ajunge istoria noastra indirect dar o mana de oameni mai evoluati ca noi au hotarat sa ingroape acest zvon si sa ne manipuleze sa ne impuna noi credinte sa ne gandim mai mult la grijile vietii de zi cu zi decat la suflet . Si bineinteles sa transmita aceste cunostinte intre ei intr-un cerc inchis si bineinteles sa ne controleze din umbra , pentru ca pe tabla de sah sunt foarte multi pioni iar regele sta  intre regi.Nustiu acum cine se mai gandeste la suflet dar eu voi imparti cu voi cunostintele cartile materiale si tot ceam documentat cu cei care vor fi interesati.Chiar daca unii nu cred in D-zeu nu uitati toti avem un suflet si acest suflet are nevoie de un echilibru si hrana pentru acest suflet nu este nici pe departe grijile omenesti.